Despre iubirile mele: un barbat, arta si mirajul banilor
9 februarie 2015
Coaching
un articol scris de Nicole
Am iubit iubirea ca subiect de reflectie toata viata.
Cred ca iubirea are 3 dimensiuni: intensitate a emotiilor, profunzime (data de nivelul de intimitate), complexitate (timp, distanta, afinitati, accepatare, afectiune, relatii sexuale).
In lipsa uneia dintre aceste dimensiuni nu putem vorbi despre iubire.
Mult timp am crezut ca iubirea este egala cu perfectiunea in sensul ca iubirea este singura traire care iti da sansa la o viata perfecta.
Astazi cred ca iubirea iti da sansa la viata si punct. Prin prisma iubirii iti organizezi si traiesti toata viata intr-un mod nu neaparat constient. Iubirea este si o alegere.
Cand m-am casatorit am fost foarte suparata pentru ca primisem o carticica care nu era in acord cu definitia mea a sotilor. Astazi inteleg si accept ca de fapt prietenia este baza iubirii si a casniciei.
Mult timp am confundat indragostirea cu iubirea si indragostirea cu mirajul indragostirii.
Astazi pot spune ca am fost indragostita de 2 ori si iubesc mult un barbat, arta sub diferite forme si mirajul banilor.
Am un deosebit sentiment de recunostinta fata de sotul meu, care a avut multa rabdare in cautarea mea continua a iubirii si a unei definitii a acesteia. Mama mea iarasi a avut deschiderea de a mi impartasi din experientele ei pentru a avea eu invataminte referitoare la iubire. Cred ca recunostinta cea mai mare pe care o pot resimti este legata de deslusirea pentru mine insami a ceea ce inseamna iubirea pentru mine.
Ma bucur de impactul semnficativ pe care l-a avut coachingul in acesta calatorie de descoperire a iubirii, a valentelor ei si propriei definitii. Ma bucur ca asa zisa criza de la 30 ani s-a terminat cu final fericit pentru mine si daca urmeaza cumva criza de la 50 de ani, atunci imi va fi mult mai usor sa o depasesc.