Femeia la 40 de ani
15 martie 2017
Coaching
Femeia la 40 de ani
un articol de Camelia Onu – Life Coach
S-au tot scris articole despre cum femeia, pe la 30-40 de ani devine tot mai sigură pe ea, cu o atitudine potrivită, care o face mai frumoasă, mai atrăgătoare etc., dar și despre bărbații care, pe la 40-50 de ani, din dorința de a se simți din nou tineri, fac tot felul de gesturi necugetate. Oare e obligatoriu?
Nu știu cum e cu bărbații (în fond, fiecare om e diferit și reacționează altfel la provocările vieții, deci generalizările sunt injuste!), dar eu mi-am pus întrebarea dacă femeile devin într-adevăr mai sigure pe frumusețea lor odată cu înaintarea în vârstă sau, unele dintre ele, îmbrăcându-se din nou ca niște adolescente, doar regretă niște ani trecuți.
Fiindcă am capacitatea de a observa cele mai mici detalii (și mi-am și cultivat-o de-a lungul vremii), m-a frapat să observ că o parte din femeile cu care interacționez episodic și care sunt trecute bine de 30 de ani, și-au scurtat considerabil fusta (în raport cu lungimea pe care o purtau de obicei) într-o zi în care știau că urmează să fie ”în lumina reflectoarelor”.
Am putut face comparația cu anii trecuți și am pus ”dorința de a arăta altfel” pe seama vârstei și a ”limitărilor” pe care aceasta posibil că le aduce cu sine. Fiind de vârste apropiate, m-am întrebat imediat ce fac eu diferit cu mine și deși am constatat că deși fustele mele au rămas la fel (de fapt, port destul de rar fustă, în pantaloni simțindu-mă mai confortabil), totuși… nuanța părului meu (care nu mai rămâne nevopsit, din motive lesne de înțeles!) devine din ce în ce mai intensă, iar cea a rujului la fel!
Fiind coach, întrebările au continuat: care sunt beneficiile?, ce-mi doresc să obțin cu asta? Iar răspunsurile au venit imediat: dintotdeauna mi-a plăcut să am părul roșcat spre mov sau negru cu nuanțe albăstrii și să port rujuri intense, dar m-a oprit teama de ce va spune lumea. Asta ce spune despre mine acum? Ca am încredere în mine și nu-mi mai pasă de restul lumii sau că-mi ”retrăiesc” prima tinerețe? Poate fi puțin din amândouă. Sau, poate că, pur și simplu, excentricitatea mea vrea să iasă la suprafață, dincolo de imaginea ”cuminte” pe care am afișat-o ani la rând… Dar despre suratele mele ce spune? Le las lor posibilitatea de a răspunde, căci răspunsurile sunt probabil diferite!
Important este să facem realist distincția între procentul spre care înclină siguranța de sine și procentul spre care înclină retrăirea tinereții. Căci dacă înclină spre a doua variantă, e necesar să investigăm ce ne-a lipsit acolo, ce aducem din trecut în prezent, cu ce umplem ”golul”, ce punem în loc etc. Să parafrazăm și să ne amintim că de la îndrazneț la ridicol nu e decât un pas! Atunci când ne dorim cu orice preț să etalăm ceva, care sunt beneficiile și ce ne dorim să obținem cu asta? Există și alte căi prin care putem obține acel ”ceva”? Și, nu în ultimul rând, care ar fi riscurile?
Așadar, dragi femei, fiți frumoase, în felul în care vă doriți voi înșivă să fiți! Părerea lumii mai puțin contează, important este să vă simțiți bine cu voi! Dar să știți că asta se vede: în atitudinea și în gesturile voastre! Astfel, o fustă scurtă, un ruj intens sau un păr mov e necesar să fie purtate cu îndrăzneală, atitudine și siguranță de sine! Căci, altfel, riscăm să transmitem un mesaj eronat! Iar voi, dragi femei de 40 de ani, ce mesaj vă doriți să transmiteți lumii?